si ma uit la blog. Lasat in parasire... Seamana mai degraba a fotoblog... Poti lesne crede ca e al unui cyborg...Pai, bravo, acum cand anul e pe sfarsite, si se trag linii, si se fac bilanturi, si se stabilesc noi ..
idealuri tinte de atins..se muta si mobile..da, acum m-am gasit sa vin si eu sa va anunt ca lucrurile se vor schimba pe aici. Acest blog nu va mai fi ce a fost, ca doar intre timp a crescut si el si are o vechime de vreo 5 ani si cateva luni. Odata cu el am mai crescut si eu, si cred ca a sosit vremea sa fac un pas mai spre lumina... Asa, faceti bilanturi pesupun. Ei, eu nu. Imi propun an de an doar sa ma las dusa de viata incotro crede ea de cuviinta, cat mai senina si cat mai libera de prejudecati si frici. Si sa imi folosesc cat mai mult propria creativitate. Am invatat cu ani in urma ca planurile si planificarile sunt inutila pierdere de timp. Pentru mine cel putin. Nu-mi ies. Nu. Adica da. Imi ies. Pe dos. Singurul lucru pe care il caut e linistea, starea aia de zen absolut. Uneori imi iese, alteori sunt ca scapata din furiile
iadului adancului. Daca vreti sa ma vedeti precum dragonul din imagine, dati-mi sfaturi(nesolicitate), ordine, tipati si, in general, incercati sa ma convingeti ca nu gandesc bine. Invatati-ma chiar cum sa imi cresc copiii. Da, v-ati dat deja seama ca nu traiesc in concordanta cu cerintele societatii actuale. Sunt aici printre voi, totodata, in lumea mea, care, departe de a fi perfecta, ma defineste in intregime. Imi cresc copiii liberi de prejudecati, de constrangeri, de frici si de micimi sufletesti. Si intre timp,fac bijuterii, despre care purtatoarele lor mi-au zis adesea ca au puteri magice...Nu stiu daca e asa, tot ce pot garanta e ca le fac cu toata fiinta si inima mea, cu toata dragostea de care sunt eu capabila, si asta nu poate sa nu se simta..
Sfant Nicolae linistit alaturi de cei dragi voua!
